Bolile – de la problemele sufletești la bolile trupești. Noi românii avem o vorbă și o urare foarte bună și interesantă, în principiu „Sănătatea că e mai bună decât toate!”.
Bolile – de la problemele sufletești la bolile trupești. Noi românii avem o vorbă și o urare foarte bună și interesantă, în principiu „Sănătatea că e mai bună decât toate!”. De cele mai multe ori însă mi se pare doar o vorbă spusă în vânt, fără consistență în planul fizic.
Nu zic că nu este o urare spusă din inimă, sau că ar fi o urare sau o dorință în care nu am crede cu adevărat, numai că ea rămâne doar într-un plan îndepărtat, exact cum devin visele noastre, marea majoritatea a lor (neîmplinite). Să detaliez, tot românul are de asemenea o altă vorbă „teoria ca teoria, dar practica ne omoară”. În plan duhovnicesc și spiritual theoria etimologic vorbind este un cuvânt de proveniență greacă și se traduce prin contemplare, și se referă la contemplarea lui Dumnezeu. Omul fiind făcut „chip și asemanare cu Dumnezeu”., la căderea lui, prin păcat, a păstrat chipul și a pierdut asemănarea pe care este acum dator să o lucreze. Omul este chip al Chipului si ca atare prin teorie îl.contwmplă pe Dumnezeu, Creatorul său. Dar nu o poate face oricum ci doar prin energia (tradus din limba greacă prin lucrare). Din cauza aceasta energiile necreate ale Sfântul Grigorie Palama se pot traduce și prin lucrările necreate. Înseamnă una și același lucru. Practica ne omoară?… praxis… sau tradus din limba greacă prin cuvântul practică, stă în legătură cu teoria. În general orice învățăm într-un mod teoretic trebuie să reușim să punem în practică. De exemplu rugăciunea reprezintă convorbirea noastră cu Dumnezeu. Deci, rezumând, reprezintă punerea în practică a unei legături prin care ajungem la teorie, adică la contemplarea lui Dumnezeu.
Ce legătură există în titlul articolului, adică de boli – de la problemele sufletești la boolile trupești? Dacă luam în considerare faptul că în momentul când nu vorbim cu Dumnezeu vorbim cu vrăjmașul… atunci are o destul de mare legătură. Cu cât ne depărtăm mai mult de Viață cu atât mai mult ne apropiem de moarte, logic și firesc. Iisus Hristos a spus așa: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Eu Sunt Lumina lumii. Boala ne apropie de moarte… diar că Dumnezeu nu doreste moartea păcătosului, ci să se întoarcă (de la păcatele lui) și să fie viu. Să fie viu și trupește, dar cel mai important sa fie viu sufletește. Boala nu apare în trup tam nesam, ci ea apare mai întâi în plan sufletesc, iar apoi treptat ea se instaleaza și în plan fizic. Faptul că noi o depistăm târziu, câteodată, nu înseamnă că ea a apărut brusc, ci doar că pe noi nu ne-a interesat sănătatea noastră fizică și ce este mai grav că nu ne-a interesat sănătatea noastră sufletească. Trupul este templu (sau buserică) a Duhului Sfânt. De ce ar vrea Duhul Sfânt să locuiască într-un trup bolnav…. ?
Sau poate că noi îl alungăm prin gândurile și orin acțiunile noastre, prin faptul că nu trăim în concordață cu ce dorește Dumnezeu de la noi. Dumnezeu ne iubește și dacă păcătuim, însă de intrat în Împărăția Cerurilor nu vom intra dacă suntem necurați. Iar păcatul sau patima sunt incompatibile cu curăția. Boala este modul pedagogic prin care Dumnezeu ne atențiinează că ceva facem greșit în viața noastră.